luni, 10 mai 2010

PUŢINĂ METEOROLOGIE



Dacă te prinde vremea rea pe drum, poţi avea neplăceri mari - chiar mortale, înainte de a pleca, studiază buletinul meteorologic. Observă schimbarea vântului şi a presiunii atmosferice; notează starea şi semnele vremii, cum a fost vremea înainte şi cum se schimbă în continuare.
Vremea e mult mai localizată decât climatul. Pot apărea diferenţe foarte mari ale stării vremii între două locuri sau localităţi învecinate.
Vântul. Un regim stabil şi regulat al vântului, cu schimbări identice de la zi la noapte, indică vecinătatea unei suprafeţe, a unui volum mare de apă (mare sau lac). Briza suflă ziua dinspre apă spre pământ, iar noaptea în sens invers.
Mirosul adus de vânt poate da o informaţie asupra locurilor pe care le-a străbătut, de exemplu mirosul de mare, de iarbă de mare, de pădure etc.
Studiază şi reţine direcţia şi regimul vânturilor şi al vremii: de obicei vântul care suflă dintr-o anumită direcţie va aduce mereu acelaşi fel de vreme.
Cât timp bate un vânt tare şi uscat, vremea rămâne neschimbată; când vântul se opreşte sau îşi schimbă direcţia, s-ar putea să plouă.
Dacă e ceaţă, poate apărea roua, dar nu ploaie.
Vântul slab şi cerul senin: vreme bună. Într-o zi frumoasă, intensificarea puternică a vântului va fi urmată de schimbarea vremii.
Vântul puternic din Nord pe vreme frumoasă precum şi vântul puternic din Sud pe vreme rea, ploaie sau ninsoare, arată că timpul nu se schimbă. Când vântul se opreşte brusc şi apare o acalmie - urmează furtuna.
Norii sunt semnele cele mai sigure pentru prevestirea vremii.
Cele 10 feluri de nori sunt descrise în continuare, iar altitudinea lor obişnuită din zona temperată (în zona arctică aceiaşi nori stau mai jos) este indicată între paranteze. Cu cât norii sunt mai sus, cu atât vremea va fi mai frumoasă.
- Norii cirocumulus (altitudine 5-8 km): au aspectul valurilor mici pe care le face nisipul bătut de vânt. Sunt semn de vreme bună: apar de obicei după o furtună şi se împrăştie lăsând cerul senin.
- Norii altocumulus (1,5-6 km): mai groşi şi mai mari decât cirocumulus, mai puţin albi şi cu umbre pe ei. Sunt nori de vreme bună; apar după o furtună.
- Norii cumulonimbus (1,5-10 km): nori joşi, de furtună. Negri, ameninţători, cu vârful lăţit ca o nicovală. Aduc grindină, vânt puternic, tunete, fulgere. Deasupra lor apar nori cirus falşi, sub ei nori nimbostratus falşi.
- Norii cumulus (max 2,5 km): se recunosc uşor, sunt albi şi pufoşi. Dacă sunt rari şi distanţaţi, urmează vreme bună; dacă sunt mari şi au multe capete, pot produce deodată averse de ploaie. Dacă apar deasupra mării, pe un cer fără nori - arată că sub ei este pământ.
-Norii cirus (5-9 km): înalţi, ca smocurile de fum, constau din cristale de gheaţă care le dau o culoare albă. Apar pe vreme bună.
- Norii cirostratus (5-9 km): formaţi din cristale de gheaţă, au aspect de viţe albe. Produc un halou, ca un inel luminos în jurul soarelui sau al lunii. Dacă un cer plin cu nori cirus se înnegreşte, iar norii devin cirostratus, înseamnă că vine ploaia sau zăpada.
- Norii altostratus (2,5-6 km): formează un voal gri deasupra soarelui sau lunii. Dacă se apropie vremea umedă, norii se înnegresc şi se îngroaşă, acoperind complet soarele sau luna până ce începe ploaia.
- Norii nimbostratus (1,5-5 km): formează straturi joase şi negre, care indică apropierea ploii sau zăpezii (până în 4-5 ore) ce va cădea câteva ore.
- Norii stratocumulus (sub 2,5 km): au aspectul unei formaţii joase, consistente, care înaintează şi acoperă întregul cer- dar uneori au şi zone subţiri prin care se zăreşte soarele. Pot produce ploi mici, dar de obicei după-amiaza se împrăştie şi lasă cerul senin peste noapte.
- Norii stratus (sub 2,5 km): sunt cei mai coborâţi nori. Formează un strat uniform ca ceaţa din aer - sunt numiţi şi ceaţa munţilor. Deşi nu sunt nori de ploaie, pot produce câte o stropeală. Când, peste noapte, se formează nori groşi şi dimineaţa acoperă cerul - de obicei se împrăştie curând şi ziua va fi frumoasă.
Prevederea vremii.Animalele sunt sensibile la schimbarea presiunii atmosferice - de aceea pot fi folosite la previziunea vremii pe termen scurt. Păsările insectivore se ridică şi vânează la înălţimi mai mari pe vreme frumoasă, mai jos când se apropie furtuna. Intensificarea neobişnuită a activităţii rozătoarelor în cursul zilei prevesteşte vreme rea. Dacă ţânţarii şi muştele înţeapă insistent, fără să se ferească, iar animalele dau semne de nervozitate, se apropie furtuna.
Şi oamenii simt uneori schimbarea vremii. Persoanele cu părul ondulat constată că la apropierea vremii proaste sau umede părul li se zbârleşte. Sau, reumatismul, bătăturile, sciatica etc. se înrăutăţesc şi dor la apropierea vremii umede şi proaste.
Înrăutăţirea timpului mai este anunţată şi de: apariţia şi menţinerea unor cercuri concentrice (halou) în jurul soarelui sau al lunii; aerul mai transparent, mai curat - vizibilitatea mai bună; apariţia pe piscurile izolate a unor nori denşi, care se mişcă rapid pe verticală; soarele care răsare în ceaţă; vântul care bate noaptea dinspre vale spre înălţime (sau invers ziua); animalele sălbatice care coboară (să se adăpostească); câinii care părăsesec turma şi se apropie de stână; rândunelele şi lăstunii care zboară razant cu solul; albinele se refugiază ziua în stup sau rămân în stup dimineaţa; vacile se strâng unele lângă altele; peştii sar peste suprafaţa apei; broaştele ies la mal şi orăcăie puternic.
Îmbunătăţirea vremii mai este anunţată de: apariţia unui strat subţire de ceaţă deasupra crestelor muntoase; apariţia cetii, seara pe vale; soarele care apune pe un cer albastru, senin şi trandafiriu; lipsa vântului (fumul se ridică vertical); înseninarea cerului; luna care străluceşte viu pe cerul senin; răcirea aerului noaptea şi apariţia picăturilor de rouă; dispariţia norilor înaintea apusului; plecarea din muşuroi a furnicilor la treabă; ţânţarii care zboară în roiuri compacte; muştele zboară în roiuri mici care se învârtesc; şopârlele ies să se încălzească; rândunelele, pescăruşii şi bâtlanii care zboară foarte sus.
Culoarea cerului arată gradul de umiditate atmosferică: verde - aer foarte umed; galben - umed; roz - uscat. Cerul roz înainte de răsărit prevesteşte vreme frumoasă; galben-auriu: ziua va rămâne frumoasă; roşu-purpuriu dimineaţa în zori: se apropie furtuna; roz la apus sau roşu noaptea: vreme bună; galben-pal: vine ploaia; roşu-murdar-violet, la apus sau la răsărit: vine furtuna; alburiu, puţin înceţoşat, plus vânt slab şi soare arzător: furtună; fulgerul fără nori: vreme bună. Cerul gri dimineaţa prevesteşte o zi uscată, dar seara cerul gri arată că ploaia vine curând.
Dacă fumul focului de tabără se ridică liniştit, vertical, vremea va rămâne bună. Dacă însă se zbate, îşi schimbă direcţia, flutură, sau e forţat în jos după ce s-a ridicat liniştit până la o anumită înălţime - vine vremea proastă, furtuna sau ploaia.
Când se apropie ploaia sunetele se aud mai departe, iar mirosul vegetaţiei se întăreşte.
Cercul colorat, vizibil în jurul soarelui sau al lunii, se va mări dacă vine vremea bună şi se va restrânge dacă se apropie ploaia. Curcubeul după amiaza târziu arată şi el că vremea se îmbunătăţeşte.

Niciun comentariu:

Meteo


ViewWeather.com - World weather forecast | Varful Nascarlat (Muntii Ciuc-Nascarlat)